06/10/2008

Article N° 06 - 04 UN PEU D'HISTOIRE

Le village d'Erbaghjolu faisait autrefois partie de la « Pieve » (division administrative) de Rogna, dont la capitale était Piedicorte di Gaggiu, et non de la « Pieve du Boziu » comme on pourrait le croire.
Comme en témoigne la Petra a u Moru*, les environs du village furent le siège d'une bataille remportée par les Corses face aux Maures (barbaresques). Les soldats corses auraient alors décapité le chef maure. Certains considèrent cet épisode comme les prémices du drapeau insulaire.
*Petra di u Moru, aussi dite « A morte di u Moru » : ici se trouve un rocher gravé d’une croix entourée de cinq petites cavité, symbole d’une bataille ou un chef Maure aurait péri. En effet, les Maures, autre nom des Barbaresque, faisaient de dangereuses incursions en corse au 16ème siècle. Suivant le fond des vallées, ils remontaient vers l’intérieur de l’île à la recherche de butins et d’esclaves (Un texte datant de 1930, rédigé en langue Corse par un ancien du village, Mr Xavier Mariani, raconte que sous les ordres d’un certain « Alessiu », les Corses ont attaqué et massacré les Maures. Leur chef fut décapité, et sa tête accrochée en haut d’une perche, tel un trophée. D’après cette même histoire, ce serait depuis cet épisode que l’on aurait choisi de mettre la tête de Maure sur le drapeau Corse). Cependant, cette dernière hypothèse reste très peu plausible, d’autres explications étant bien plus crédibles (Aragon, Héraldique, etc.)
Texte intégral de Mr Xavier Mariani 1930 titré : ERBAJOLU : (L’orthographe corse de l’époque est volontairement conservée sans aucunes corrections).
«Erbajolu è su paisolu di u circundariu di Corti, postu annant’a un pughjale, in faccia a Venacu. Abitanti ci n’è 537 chi campanu di pensione. C’era sessanta paghje di boi, ava ci n’è unu. A dritta di u paese, avemu u Boziu e Corti, a manca, Aleria, sopra, ci so i monti di Caggiu e Santa Servanda. U merru è Cremona J-B, impiegatu grossu a u ministeru, l’aggiunti si dui : Antone Natalini e Petru Nonza, tutte persone di simpatia e di fraternità. U cunsigliu face dodici cunsiglieri, c’e u telefonu, un scagnu di posta, a funtana e u monumentu. Si farà prestu a casa di e scole. In stu cunsigliu c’e bona vulintà e fermezza. Cume curatu, c’e prete Antoniotti, un mudellu, hanu dettu i paisani, cura l’anima e a salute d’i so parucchiani, infirmieru finu. A festa di u paese è San Martinu, ondici nuvembre, si trova una chiesa antica classata cume monumentu storicu. Paese d’impiegati, ci si trova assai personalità : salutemu a la militare i tre cumandanti : Natalini u cumandore, Ottaviani e Quilichini, u maggiore Cremona a quattru galloni, u capitanu Andrei. Un si puo mintulà a tutti perchè militari, dice un omu spiritosu, ci n’è tre per casa, tutti facenu bè i so affari. Una menzione speziale a l’amministratore Prosperini di Madagascaru. Avà pigliemu su paese a vede sa brava jente : zia Prisaria chi porta i so 94 anni e ziu Misgione, u guardia campestra Marinu chi a face da stazzunaru. Quessu è u cantuneru Alfonsi e st’altu, Perfettini, un bancalaru finu cum’ ellu ci n’è pochi in Francia. U pueta è Gaitanu, u cuntador di burle si chiama Into Ghiuvannellu. Tucchemu a manu a Clemente Mariani, Santucci Saveriu, a Santinacci, u recivitore, u giandarme Ottavi, a Mercolucciu, u lavuradore. Quelli quallà so ziu Michele, Bartulumeu e Canone. A più bella giovana sarebbe Ottaviani Cecceca. Mi, mi a Mariani ! Saveriu Mariani u nostru, mudellu di l’amici, quellu chi no videmu in Ajacciu quandu a campana di a battaglia sona, u primu cacciadore di u cantone, oratore curiosu, cumpagnu fermu cume u monte di Caggiu. Un cumplimentu a mandamicella Faustina Chiarelli, grande cumerciante in Francia. Erbajolu è u paese nativu di Ghiacumu Casella, l’eroe chi, solu, assediatu in la torra di nonza, tenne testa a una cumpagnia di suldati, in 1768. A leggenda curiosa è quella di a Funtana Secca, a su logu, c’è un monte, in la petra, è sculturata una croce, a croce duve fu interrat’u rè d’i Mori. In lu 980, i Mori tirannizzavanu i Corsi : l’arrubavanu tuttu eppo i furzavanu a fassi pagani. A la fine, i Corsi sottu u cumandu d’un certu Alessiu, attaccanu i Mori e i massacranu. U rè Moru e presu a Funtana Secca, scapatu, e interratu. Sola a testa fu messa in punta d’un palu e purtata cume vittoria. Dipoi, si vede a testa di Moru in la nostra bandera. Giustificazione di bon sensu. Cosa ci faria une testa d’arabu in la nostra bandera s’ell’ un n’è cume un ricordu di trionfu ? Dunque Erbajolu ci ha datu a spiegazione di a nostra bandera : ch’ellu campi !

1 commentaire:

albator a dit…

bonjour,

ce texte n'a pas été écrit par Xavier Mariani, mon arrière grand pére, il l'a été par un célébre écrivain du début 20ème siècle: Dominique Versini dit "MAISTRALE" dans un livre qui avait pour titre paese per paese et qui faisait la présentation de quelques villages corses dont Erbajolo.
je me tiens à ta disposition si tu veux plus de renseignement. Je peux même si tu le veux te montrer l'édition original de 1930.
ALBATOR